Vindem stoloni fragi Reine des Vallées


Vindem stoloni fragi Reine des Vallées (Regina văi)
Plante de fragi Reine des Vallées sunt perene erbacee, frunze verzi cu
margini dințate, situate la capătul unei tulpini zvelte. Flori cluster,
alb, cu centrul galben.
Soiul Reine des Vallées (Regina văi), stoloni, produce din iunie până în
octombrie, fructe ovoide medii, fragi roșii, adevărat sălbatice gust
autentic, dar de clasă superioară, foarte parfumate, aceste fructe
(fragi ) sunt consumate proaspete ca desert singur sau cu alte fructe,
acestea permit efectuarea gemuri delicioase



Fragul (Fragaria vesca Reine des Vallées) este o plantă erbacee,
vivace, cu înălţimea de până Ia 30 cm. În pământ are un rizom cilindric,
din care primăvara creşte tulpina aeriană ce poartă flori şi tulpini
târâtoare din care pornesc din loc în loc buchete de frunze trifoliate,
dispuse pe un peţiol lung, precum şi tulpini târâtoare cu noduri la care
apar rădăcini.






Frunzele pornesc chiar din rizom, formând o rozetă bazală, sunt lung
peţiolate, cu foliole cu marginea dinţată. Foliolele laterale sunt ovate
sau obovate, sesile sau scurt peţiolate. Frunzele sunt verzi-surii,
fără miros, cu gust astringent.



Florile sunt albe, cu codiţe lungi. Fructele sunt roşii-aprinse,
cărnoase, cu gust dulce-acrişor. Seminţele sunt foarte mărunte, uscate,
fiind aşezate pe partea exterioară a fructului. Fragul înfloreşte în
mai-iunie, iar fructele se coc în iunie-iulie.


Fragul
este o cultură care preferă lumina, căldura şi umiditatea, însă nu
suportă umiditatea prea mare. Creşte bine pe soluri uşoare şi
cernoziomuri.


Pentru sădirea plantelor este ales un teren pe care ele vor fi bine
adăpostite, iarna cu multă zăpadă, iar vara cu mai puţin vânt şi soare.
În solul pregătit din timp, adică săpat adânc şi bine udat, sunt
introduse îngrăşăminte organice.


Fragul se înmulţeşte pe cale vegetativă, adică prin despărţirea
tufelor, ori se rup stoloni cu rădăcini şi frunze şi se sădesc în
cuiburi pregătite din timp. Stolonii apar după ce se termină înflorirea;
ei cresc foarte intens începând cu sfârşitul lunii iunie şi până ce
solul este îngheţat. O plantă de frag bine dezvoltată poate genera
într-o vară până la 80-100 de rozete bune de sădit. Fragii pot fi sădiţi
primăvara şi toamna.



Plantele iernează bine împreună cu rozeta de frunze. Sub acoperişul
de frunze fragul nu îngheaţă, suportând o temperatură de până la minus
18 grade. Dacă iarna zăpada lipseşte, tufele de fragi se acoperă cu alte
frunze, pentru a proteja rizomii de ger.


Primăvara fragul înfloreşte, iar peste 25-30 zile fructele sunt gata
de cules. Vara se fac mai multe praşile printre rânduri, se afânează
solul, se stârpesc buruienile, se îndepărtează stolonii, se udă. Dacă
solul este udat la timp, răsadul se prinde mai bine, fructele se fac
frumoase, strălucitoare.


Cultivarea fragilor cere multe eforturi, însă ele sunt răsplătite
darnic prin fructe delicioase, frumoase şi atât de necesare. Consumul
fragilor în toată perioada de vară satisface necesităţile de vitamine
ale organismului pe tot anul viitor. Avantajele fragului de casă faţă de
cel de pădure sunt evidente: cantitatea mai mare de fructe culese;
începe a rodi mai devreme, când alte fructe încă nu sunt coapte;
conţinutul de substanţe active la unele soiuri este mai mare.


Fructele maturizate conţin mult zahăr (mai ales, zaharoză), acizi
organici, pectine, tanin şi coloranţi, săruri de azot, o cantitate
considerabilă de fier, fosfor, calciu, cobalt, magneziu, cupru, crom,
vitaminele din categoria B, C, caroten, acid folic. Frunzele conţin
cantităţi mari de tanin, fragarină, flavonoide, vitamina C, substanţe
minerale etc. Datorită taninului, ele au proprietăţi astringente, iar
datorită fragarinei – proprietăţi dezinfectante.



În scopuri medicale, se recoltează numai frunzele, fără peţiolul
principal şi fără tulpinile târâtoare. Frunzele sunt culese din timp, se
ofilesc la umbră, pe urmă se freacă în mâini până când se iveşte sucul,
apoi se pun într-o lădiţă sau pe tavă, se acoperă cu o pânză udă şi se
lasă să fermenteze 6-10 ore la o temperatură de 26 grade C. Pe urmă se
usucă repede.


Rizomii se sapă toamna, se curăţă de sol şi se usucă până când se
sfărâmă. Uscarea se face în aer liber, în şoproane, în uscătorii. Se
foloseşte ca astringent, în cazuri de diaree.


Fragul este o plantă foarte necesară. Fructele potolesc setea, măresc
apetitul, acţionează la digestie. Sucul, infuzia şi decoctul de fructe,
dar mai ales fructele proaspete, sunt recomandate în cazuri de
arterioscleroză, hipertensiune, în cazuri de gută, anemii. Cel mai bun
suc se obţine din fructele roşii-închise.


Se foloseşte sucul din fructe şi frunze proaspete (1-2 l pe zi), în
cazuri de anemii, nevrastenii, boală reumatică, avitaminoza C, rahitism,
arterioscleroze, gingivite ulceroase, stomatite, parodontoză, eczeme,
precum şi în calitate de tonic, antiinflamator, astringent, diuretic.


Sucul din fructe se recomandă în cazuri de hipertensiune, boală
ulceroasă, lipsă de apetit, hemoragii intrauterine, hemoroizi, ca
antiseptic şi vermifug.


Ceaiul preparat din partea aeriană, din flori şi cel din fructe este
de folos în cazuri de insomnii, răceală, diabet zaharat, tuberculoză
pulmonară, astmă bronhială, litiază a rinichilor, gută. Sucul din frunze
este de folos în cazuri de nevrastenii, leucoză, enureză, tumori ale
gâtului, luându-se câte o cană încălzită înainte de masă, de 3-4 ori pe
zi. Cu decoctul din frunze se fac gargare la inflamarea gingiilor şi la
tonzilită.


Decoctul şi infuzia din fructe şi frunze uscate se consumă ca
diuretic în cazuri de afecţiuni ale rinichilor, ficatului, ale vezicii
urinare, în cazuri de gută, inflamaţii ale aparatului digestiv,
arterioscleroză. Două căni de infuzie din frunze de fragi asigură
necesitatea organismului unui adult de vitamina C pe zi în perioada de
iarnă. De obicei, se bea ca ceaiul, câte 2-3 căni pe zi.


Sucul din fructe de fragi ajută la degerături, la îndepărtarea
pietrei de pe dinţi, iar cel din frunze şi cel din rizomi se foloseşte
la hemoroizi. Se administrează câte o jumătate de cană cu o lingură de
miere de 3 ori pe zi, cu 30 minute înainte de mese.


Decoctul din rizomi, cel din frunze, precum şi cel din fructe de
fragi se bea în cazul acumulării de nisip în vezica urinară, în rinichi
sau în vezica biliară, precum şi în cazuri de reumatism.


Nu se recomandă a se consuma fragi în cazuri de gastrite, apendicită
cronică, sarcină, precum şi persoanelor predispuse la alergie.


În medicina tradiţională fragii sunt incluşi în dieta bolnavilor de
diabet. S-a constatat că infuzia din fructe are calităţi fitocide, de
aceea este folosită pentru gargară în cazurile inflamaţiilor cavităţii
bucale, iar extern – pentru tratamentul rănilor mici, pentru eczeme,
pigmentaţii pe piele, pistrui şi acnee. Măştile din fragi, aplicate pe
faţă, sunt folositoare.


Fructele de fragi se folosesc proaspete; cu lapte, cu frişcă, cu
smântână. Din ele se prepară torturi, cocteiluri, dulceaţă, compoturi,
gemuri. Ele se păstrează puţin timp, de aceea se freacă cu zahăr şi se
pun în frigider. Fructele uscate se folosesc în loc de ceai. În
industria alimentară fragul este folosit la prepararea bomboanelor,
pastilelor, marmeladei, ceaiului aromat.


Pentru detalii va rugam sa ne scrieti la paulownia.exim@gmail.com sau
sa ne sunati la telefon 0743019318 / 0741 252 222 / 0742 051 501
Va asteptam cu drag comenzile si propunerile.